ANPRO

ANPRO
Asociația Profesorilor de Limba și Literatura Română ,,Ioana Em. Petrescu"

28 mar. 2010

Poveşti de Dragobete

Farmecul dragostei, de Nica Raluca, cls a VII-a B, Liceul Greco-Catolic ,,Timotei Cipariu”, Bucureşti

După cum ştiţi, fiecare, la rândul lui, se îndrăgosteşte. De exemplu, imaginaţi-vă o dragoste adevărată dintre o gaură din perdea şi o Dacie din faţa blocului.
În ziua de Dragobete, mă aşez în pat, pentru a mă gândi ce voi face în această zi specială. Deodată, perdeaua se mişcă şi, afară, se aud nişte şoapte. Mă ridic şi mă uit pe fereastră. Observ că o maşină, de culoare roşie, precum culoarea dagostei, încearcă să vorbească cu cineva de lângă mine. Imediat, îmi dau seama că este chiar gaura din perdeaua mea, cu fire fine de mătase. Deschid geamul şi ascult ceea ce ei îşi vorbesc:
- Ce mi-aş dori să fii lângă mine şi să putem vorbi mai de-aproape, spune Dacia.
- Of, din păcate, nimeni nu îşi dă seama că noi ne iubim de o lună, dar niciodată nu ne-am îmbrăţişa.
Maşina începe să scoată diferite zgomote, iar benzina îi curge ca lacrimile unui îndrăgostit.
- Eşti cea mai importantă din viaţa mea şi te-aş ruga să fii cu mine pentru tot restul existenţei, claxonează maşina.
- Dragul meu, nu mi-am închipuit că poţi fi aşa romantic şi crede-mă că m-am îndrăgostit şi mai tare de tine. Cred că suntem făcuţi unul pentru celălalt şi accept propunerea ta.
- M-ai făcut să mă simt foarte încântată! Te rog, încearcă să ajungi la mine.
Auzind aceste cuvinte, desfac perdeaua de la geam şi îi dau drumul, pentru ca adierea vântului să înfăşoare Dacia.
Văzându-se împreună, cei doi îndrăgostiţi se privesc neîncetat, iar firele de mătase se împrăştie peste maşină, precum o îmbrăţişare.
- Cât de mult mă bucur să te am lângă mine! Întotdeauna mi-am dorit asta, exclamă Dacia.
- Nu am crezut niciodată că pot iubi şi eu! Îţi mulţumim, mi se adresează cei doi, pentru tot ceea ce ai făcut pentru noi!
- Vă urez iubire veşnică şi sper să ne mai întâlnim!
Şi aşa, dragostea poate să unească nu numai fiinţe, ci şi tot ce există pe Pământ. În final, maşina şi gaura din perdea rămân împreună pentru totdeauna, iar eu, fericită, merg în pat, gândindu-mă ce mi se va întâmpla şi mie de Dragobete.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu